Bibliografie generală / internaţională

Bibliografie generală / internaţională

423

World Economic Forum, Insight Report, Global Risks 2015 (10th Ed.), January 2015
www.weforum.org/risks
Ca în fiecare an din ultimul deceniu, documentul asupra riscurilor globale ale anului curent emis de către experţi transdisciplinari ai WEF este „biblia” de referinţă pentru analiști și geo-strategi care se ocupă de problemele globale. În ceea ce privește problemele legate de securitatea informatică, documentul exprimă o mare îngrijorare asupra evoluţiei lor din ce în ce mai rapide și nefaste la nivel planetar, depășind de mult pragurile de „under control” și fiind plasate în al 4-lea cadran din 4, cel rezervat riscurilor avansate, persistente, și cu impact necuantificabil (unde găsim razboaiele inter-statale, criza apei, somajul și neadaptarea la schimbările climatice). Mai mult, raportul avertizează asupra lipsei la nivel global a unor mecanisme unificate și standardizate de către State pentru a menţine un nivel de rezistenţă la atacuri cât mai ridicat, mai ales în ceea ce privește e-Governance (Box 1.7, p.22)


 

Didier Danet et Amaël Catteruzza (éds), La Cyberdéfense – Quel territoire quel droit?, 288 p., Economica, Paris, 2014 nu există în format digital; parte din articole sau din filmări ale celor 2 congrese pot fi accesate pe http://www.chaire-cyber.fr / – lespublications-
Acest volum, care pune de fapt împreună lucrările a două congrese organizate de către catedra „Cyber-sécurité” din cadrul Înaltei Școli Militare a Republicii Franceze (Saint-Cyr). În primul din cele 2 mari secţiuni ale volumului, articolele continuă o reflecţie, din ce în ce mai actuale, despre necesitatea de încadrare a unui război cibernetic total într-o convenţie internaţională, ca și cele care reglementează armele atomice sau armele bacteriologice. În a doua secţiune, se analizează comportamentele pe care le poate folosi un stat în faţa unui fenomen global fără graniţe și fără drept. Acolo, printre celelalte articole, remarcăm textul lui Yannick Harrel „La Cybérie russe”, care face o sinteză a specializării sale de vârf, i.e. viziunea Federaţiei Ruse în materie de spaţiu virtual și de securitate (internă și externă) într-un framework mult mai larg decât cel considerat măcar în doumentele neconfidenţiale din Occident.


 

National Security Strategy, The White House, februarie 2015
https://www.whitehouse.gov/sites/default/files/docs/2015_national_security_strategy.pdf

Toate declaraţiile recente ale administraţiei Obama se regăsesc în acest compendiu care stabilește fără echivoc strategia SUA în ceea ce privește securitatea naţională. Cybersecurity ocupă un loc important în această strategie, unde mica introducere despre acest domeniu începe, fără surprize, cu: „As the birthplace of the Internet, the United States has a special responsibility to lead a networked world”. În documentul de 25 de pagini, cuvântul cyber reapare de aproape 100 de ori, cu un mesaj foarte clar: „shared space” (adică toate componentele extra-teritoriale de pe planetă) este divizat în 4 categorii unde SUA trebuie să își păstreze și să își consolideze supremaţia pentru a își proteja interesele naţionale, ţara și cetăţenii: „cyber, space, air and oceans”. Această clasificare a „cyber” printre elementele dictate de natură, chiar dacă există de mai mult de 10 ani, este pentru prima dată folosită explicit ca fiind de fapt, ca și oceanele, un spaţiu „neutru” în care SUA își păstrează dreptul de a interveni oriunde și oricând.


 

Czech Republic Act on Cyber Security (adoptat, 23 iulie 2014) Act No. 181, on Cyber Security and Change of Related Acts
https://www.govcert.cz/en/legislation/legislation/
Acest document este în sine o premieră europeană, i.e. o ţară care a trecut de la strategia de securitate cibernetică la legi depre securitate cibernetică. Într-un moment în care în România se caută soluţii după neconstituţionalitatea proiectului de lege „Big Brother”, trebuie subliniat pragmatismul cehilor, care au integrat strategia într-un cadru normativ simplu. Acesta stabilește exact care sunt atribuţiile fiecărei instituţii a Statului și care este regimul de colaborare, într-un singur centru de apărare cibernetică naţională, a cele 2 entităţi care vor fi piloni ai acestei legi: CERT-ul naţional și Serviciul Naţional de Intelligence. De remarcat și conţinutul textului, scurt si la obiect (19 pagini, din care primele 4 definesc strict fiecare termen folosit în text iar ultimele 3 implică și explică schimbările necesare în legile deja existente din corpusul juridic al Republicii Cehe).

 

Recenziile din acest număr sunt redactate de către Laurent Chrzanovski și nu exprimă neapărat punctul de vedere al revistei.