Monday, December 17, 2018
Interview

559
Dorin-Pena
Dorin Pena, director general Cisco Romania

autor: Radu Crahmaliuc

Cu ocazia lansării unor noi produse și soluții din cadrul strategiei „Security Everywhere”, am avut ocazia să discutăm cu Dorin Pena, director general Cisco Romania, despre poziționarea companiei în procesul de transformare digitală, precum și despre strategia Cisco de a oferi soluții de securitate pentru orice punct al rețelei.

Cybersecurity: Recent Cisco a anunțat noi soluții în cadrul strategiei „Security Eveywhere”. Ce detalii ne puteți furniza despre conceptul acestei strategii?

Dorin Pena: Suntem într-o perioadă dinamică pentru piaţa de produse de securitate; ameninţările informatice devin tot mai sofisticate, iar aria de dispozitive și platforme afectate se extinde, pe fondul utilizării unui număr tot mai mare de dispozitive mobile, conectate în Cloud, precum și IoT (Internet of Things). În același timp, companiile folosesc o gamă complexă de soluţii punctuale, care, din design, nu sunt interoperabile. Din acest motiv, echipele de securitate au vizibilitate redusă asupra potenţialelor ameninţări și compromisuri la nivelul reţelelor lor. Cisco abordează piaţa de soluţii pentru asigurarea securităţii de reţea ca orice altă arhitectură, prin integrarea soluţiilor de securitate la nivelul întregii infrastructuri de reţea – inclusiv routere, switch-uri și centre de date – evitând eventuale vulnerabilităţi în faţa unui atac și reducând De la eBusiness la Security Everywhere – Cisco un pionier al economiei digitale semnificativ timpul de detecţie și de remediere. Strategia noastră Security Everywhere se dezvoltă continuu și oferă cele mai inovative soluţii, inclusiv pentru Cloud, reţea și endpoints, precum și un serviciu de înţelegere a ameninţărilor.

Cybersecurity: Care sunt soluțiile disponibile în acest moment și roadmap-ul lansărilor viitoare?

Dorin Pena: Soluţiile de securitate de la Cisco includ produse și servicii concepute să asigure securitatea la nivelul întregii infrastructuri de reţea: înainte ca atacul cibernetic să aibă loc, în timp ce acesta se întâmplă, precum și ulterior.

Portofoliul de servicii de securitate de la Cisco include:

  • Servicii de consultanță privind securitatea – Evaluarea potenţialelor ameninţări la adresa clienţilor noștri, proiectarea și dezvoltarea strategiei de securitate pentru aceștia
  • Servicii integrate – Cu ajutorul cărora clienţii sunt sprijiniţi să integreze produsele lor de securitate, migrarea de la alte soluţii, inclusiv soluţiile existente, și optimizarea tehnologiilor de securitate existente pentru a maximiza eficienţa de securitate
  • Managed Services – Clienţilor le sunt oferite cele mai bune soluţii de suport, găzduire și gestionare a politicii de securitate.

Portofoliul nostru de tehnologii de securitate include firewall-uri, reţele virtuale private (VPN), Unified Threat Management, servicii de acces securizat și de identitate, soluţii de securitate Web și E-mail, sisteme de prevenire a atacurilor, protecţie anti-malware avansată, analiză a comportamentului în reţea, și multe altele. De asemenea, recent am adăugat câteva achiziţii, incluzând Sourcefire, openDNS, Lancope și multe altele.

Cybersecurity: Sistemele cu extindere regională pot utiliza soluții de analiză sau procesare la capetele rețelei, folosind sisteme FOG Computing, un concept pentru care Cisco a dezvoltat un pachet dedicat de soluții. Care sunt cele mai noi componente ale soluțiilor de tip FOG din portofoliul Cisco?

Dorin Pena: Cu interfeţe de programare a aplicaţiilor (API-uri) deschise, servicii de bază și o interfaţă cadru, pentru a proiecta, dezvolta și implementa propriile aplicaţii, Cisco oferă suport pentru aplicaţii IoT din Cloud până în FOG.

Componentele cheie în infrastructura Cisco FOG:

  • Conectivitate în reţea
  • Securitate cibernetică și fizică pentru a crește protecţia bunurilor fizice și digitale
  • Dezvoltare și hosting pentru aplicaţii de la marginea reţelei și până în cloud
  • Analiză de date
  • Management și automatizare

Cybersecurity: Tranziția către economia digitală a produs o serie de mutații la nivelul structurilor organizaționale și a modelelor de business. În ce stadiu se află Cisco în procesul intern de transformare digitală a companiei?

Dorin Pena: Transformarea digitală nu se rezumă la automatizarea fluxurilor de lucru existente sau la introducerea unor instrumente noi și tehnologii care să înlocuiască procesele tradiţionale. Companiile digitale lideri de piaţă conectează toate aspectele afacerilor lor – de la software, la servicii, și toate procesele incluse – într-un mod sincronizat și agil. Astfel, transformarea digitală presupune crearea unui ciclu continuu de soluţii inovative în portofoliul de produse și în modul de operare. Clienţii noștri ne întreabă tot timpul despre transformare în business și reinventare pe o scară complet diferită decât chiar în epoca Internetului. Discuţiile sunt despre provocări și oportunităţi în business, iar tehnologia este elementul cheie. Pentru companiile care văd potenţialul, dar și riscurile unei lumi tehnologizate, modul în care se întâlnesc strategiile lor de afaceri și tehnologia dintr-o industrie este acum punctul cheie. La Cisco, încearcăm să avansăm cât de repede pentru ca mai întâi noi să beneficiem de transformarea digitală în interiorul companiei. În anii 90, Cisco era pionier în e-business; acum, ne asumăm o provocare similară, alături de partenerii și clienţii noștri. 

1797
Pierre-Louis-Girard
Pierre-Louis Girard
Interviu cu Ambasador em. Pierre-Louis Girard

autor: Laurent Chrzanovski

Laurent Chrzanovski: OMC (Organizația Mondială a Comerțului) este o instituție despre care toată lumea vorbește, dar puțini știu cu ce se ocupă în realitate. Ați fost președinte al numeroase grupuri de lucru, în particular al celui care a privit aderarea Chinei la Organizație. Explicați-ne rolul OMC, acum și în raport cu «predecesorul» său GATT.

Pierre-Louis Girard: Organizaţia Mondială a Comerţului are trei funcţii principale. Prima este de a oferi un cadru constituit de reguli stabile și previzibile actorilor comerţului internaţional al bunurilor și serviciilor. A doua este, graţie negocierilor comerciale (sub formă de cicluri de negocieri, cum a fost Uruguay Round sau cum este acum Doha Round, sau în cadrul negocierilor speciale asupra unui subiect sau unui sector specific) de a lărgi liberalizarea schimburilor de bunuri și servicii sau de a dezvolta noile norme care se vor aplica acestor schimburi. A treia este de a pune la dispoziţie membrilor săi un sistem de rezolvare a diferendelor, sistem la care o ţară poate să apeleze de fiecare dată când estimează că un partener al ei a încălcat regulile sistemului sau a cauzat un prejudiciu intereselor sale.

În multe privinţe, OMC este o dezvoltare și o realizare parţială a obiectivelor care au fost fixate de către negociatorii Acordului General asupra Tarifelor Vamale și Comerţului (GATT) în 1947. Așadar, unul dintre scopuri care a fost imposibil de atins la vremea respectivă, acoperirea sectorului de servicii, a fost parţial realizat în cadrul Uruguay Round și a negocierii asupra serviciilor financiare, care s-a ţinut imediat după această rundă. De asemenea, un acord asupra protecţiei proprietăţii intelectuale, aplicată la bunuri și servicii, a lărgit câmpul acoperit de către regulile comerţului internaţional.

Laurent Chrzanovski: Care sunt principalele direcții de lucru ale OMC, sau cel puțin categoriile de produse și comerț de care se ocupă cu prioritate?

Pierre-Louis Girard: Principale axele de lucru nu s-au schimbat fundamental, pentru că tot ceea ce privește condiţiile de schimburi constituie un «work in progress», cum spun anglo-saxonii. Eforturile de liberalizare a comerţului produselor agricole și produselor manufacturate rămân o componentă centrală a activităţii OMC. Mai mult, de când organizaţia a fost înfiinţată disciplina in materie de achiziţii guvernamentale dar și aspectele eco-ambientale ale comerţului au căpătat o nouă dimensiune în cadrul activităţilor sale. În sfârșit, de câţiva ani OMC și membrii săi se concentrează pe dezvoltarea, cu prioritate în ceea ce privește ţările în curs de dezvoltare și în beneficiul acestora, de proceduri și programe de sprijin în tot ceea ce privește facilitarea comerţului și ușurarea procedurilor vamale și de mobilitate a bunurilor.

Laurent Chrzanovski: Summit-ul de la Cancún a marcat începutul unor ostilități deschise din partea mai multor mișcări anti-globalizare, în cadrul cărora OMC a fost unul dintre principalii țapi ispășitori, dar și ținta unor critici din partea mai multor guverne. De ce?

Pierre-Louis Girard: GATT, ca și OMC, au fost întotdeauna obiect al contestaţiilor. Acestea au fost uneori foarte violente, cum au fost în timpul Uruguay Round, de pildă, protestele agricultorilor europeni (și în particular elveţieni), japonezi și coreeni. Mai mult, toate negocierile au fost însoţite de manifestaţii, în anumite momente și de dimensiuni diferite, începând de la sfârșitul anilor 80, organizate de către ONG-uri din ţările dezvoltate și în curs de dezvoltare, din dorinţa de a-i sprjini pe aceștia din urmă, sau cel puţin pentru ceea ce ONG-urile credeau că ar reprezenta interesele acestora.

Unul din punctele culminante ale acţiunilor «anti-globalizare» a fost atins în mod clar la conferinţa ministerială de la Seattle din 1999, când o alianţă de ONG-uri în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare, a mișcărilor de apărare a mediului, broaștelor ţestoase și focilor, precum și reprezentanţi ai centralelor sindicale americane AFL-CIO care denunţau «dumping-ul salarial» din partea ţărilor în curs de dezvoltare au reușit să blocheze orice activitate timp de două zile în Seattle. Cauza reală a eșecului conferinţei din Seattle a constat în faptul că ţările membre ale OMC, inclusiv ţările industrializate importante, nu au ajuns la un acord, chiar minim, pe baza căruia să înceapă o negociere.

În ceea ce privește Cancun, același fenomen de divergenţe între membrii industrializaţi importanţi, în special între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind agricultura, a permis diverșilor membri, ţări în curs de dezvoltare, să profite de promisiunile care le-au fost făcute în urmă cu doi ani la Doha de aceleași SUA și Uniunea Europeană, în special că runda de la Doha este o «rundă de dezvoltare».

Laurent Chrzanovski: În timp ce multe state favorizează acum re uniuni și grupuri bazate pe o regiune, o alianță între state sau un produs specific, cum vă explicați faptul că OMC rămâne în centrul dezbaterilor și că puteri macroregionale, cum ar fi Rusia, și-au negociat cu înverșunare aderarea, care a avut loc abia în 2012 (9 ani după Cancun)?

Pierre-Louis Girard: Foarte simplu, pentru că baza juridică care reprezintă acordurile OMC este baza multilaterală cea mai dezvoltată, mai stabilă și mai eficace pe care se pot sprijini ţările ca să-și dezvolte comerţul/schimburile și pentru a se proteja împotriva acţiunilor de pradă ale partenerilor lor comerciali. În plus, prin aderarea ca membri OMC a unor state precum China, Rusia și fostele republici ale URSS, în special, s-a dat o nouă dimensiune statutului lor ca subiect independent din punct de vedere al dreptului internaţional și ca jucător activ în dezvoltarea acestuia.

Laurent Chrzanovski: Astăzi, cu excepția materiilor prime, produsele finite sunt din ce în ce mai hibride, iar procentul de produse având o funcție de recepție/transmisie de informații este în creștere exponențială. Aceste date nu pun în pericol negocierile realizate pe «servicii» și «produse », așa cum erau acestea înainte de «internetul obiectelor»?

Pierre-Louis Girard: Acest fenomen nu este nou. Cele mai multe exporturi de bunuri au fost însoţite în trecut de elemente de servicii. Luaţi în considerare instalarea unei turbine, serviciile post-vânzare ale mașinilor textile, etc. Faptul că serviciile ar putea apărea ca un export paralel cu cel al bunului nu schimbă cu nimic faptul că ele formează un întreg. De asemenea, dacă vă cumpăraţi o mașină astăzi, probabil, aţi cumpărat posibilitatea de a utiliza simultan două servicii care sunt integrate în achiziţie: GPS și Bluetooth!

Laurent Chrzanovski: Puține țări, dar dintre cele importante (inclusiv SUA și China), apeleaza la OMC pentru a elimina barierele cu care se confruntă aceste produse, atunci când țările refuză în temeiul excepției de securitate națională – așa cum a fost definită în articolul XXIb GATT (din 30 octombrie 1948!) apoi reprodusă în 1994 (TRIPS articolul 73) și în curs de reproducere, aproape neschimbată în GATS (articolul 14bis.). Credeți că OMC se va pronunța legat de «produse», care includ atât servicii multiple cât și produsul fizic în sine?

Pierre-Louis Girard: Articolul privind securitatea naţională este un articol fundamental, dar este ușor de utilizat și de abuzat (gandiţi-vă la măsurile luate de administraţia Reagan împotriva Nicaragua). Invocarea lui implică, de obicei, consideraţii a căror valabilitate nu este ușor de evaluat. Nu văd, prin urmare, nici pe membrii OMC, nici pe Organismulul de reglementare a litigiilor să fie dispuși să arate îndrăzneală în materie.

Laurent Chrzanovski: Cum explicați lipsa de adaptare a OMC la «era digitală» în care trăim acum? Credeți că este înțelept să rămână pe conceptul de «bunuri», «servicii», «produse agricole și industriale» și «produse» și «drepturi de proprietate intelectuală care afectează comerțul» fără a deschide o fereastră specială pentru produsele sau serviciile cu valoare adaugată automatizată/digitală/trans-statală?

Pierre-Louis Girard: Bazele juridice actuale sunt clare și puternice. Pentru o posibilă dezvoltare a unei ferestre specială pentru «produsele sau serviciile cu valoare adăugată automatizată/digitală/trans-statală» ar fi nevoie ca membrii să se puna de acord în prealabil asupra a ceea ce sunt de fapt aceste produse și asupra faptului că dispoziţiile legale în vigoare, atât internaţionale (inclusiv cele ale OMC, în special) cât și naţionale (legea privind protecţia datelor, legea privind respectul pentru viaţa privată, etc.) sunt în mod clar insuficiente.

Laurent Chrzanovski: O anecdotă marcantă din timpul discuțiilor maraton pe care le-ați moderat?

Pierre-Louis Girard: Primul lucru care îmi vine în minte este o vizită la sfârșitul anilor ’90 la doamna Ministru a Comerţului Exterior Chinez. Când am intrat în biroul ei, m-a întrebat: «Așadar, domnule Ambasador Girard, ce părere aveţi despre China de azi?». La auzul acesteia, nu m-am putut abţine să nu exclam, forţând nota: «Este în plin capitalism sălbatic!». Și ea nu s-a putut abţine să nu râdă cu poftă, recunoscând astfel drumul care a fost făcut în privinţa reformelor din 1988, anul înfiinţării Grupului de lucru privind aderarea Chinei la GATT.

EDITIE SPECIALA – INTERNET OF THINGS

1591
Pierluigi Paganini Este Chief Information Security Officer la Bit4Id, companie lider în managementul identității, membru al ENISA (European Union Agency for Network and Information...

1338
Mika Lauhde Mika răspunde de Government Relations și Business Development în SSH. Înainte de a se alătura SSH Communica- tions Security, Mika a condus divizia...

2368
Ioan-Cosmin MIHAI Vicepreședinte ARASEC – Asociaţia Română pentru Asigurarea Securităţii Informaţiei Auzim din ce în ce mai des vorbindu-se despre conceptul de Internet al lucrurilor – Internet of Things...

1431
autor: Jean Christophe Schwaab Recent mi-am pierdut cardul de credit şi am solicitat unul nou. În momentul comandării noului card, am cerut în mod explicit să nu...

1375
Laurent Chrzanovski Anul 2015 se anunţă un an record pentru firmele de securitate IT, așa cum reiese foarte clar și din rapoartele financiare pentru Q1 publicate de către...

1381
Laurent Chrzanovski Cu un doctorat în Arheologie Romană obținut de la Universitatea din Lausanne, o diplomă de cercetare postdoctorala în istorie și sociologie la Academia Română,...