Christophe Réville, iniţiatorul summit-ului naţional „Intelligence économique et Sécurité/Sûreté”

Christophe Réville, iniţiatorul summit-ului naţional „Intelligence économique et Sécurité/Sûreté”

Laurent Chrzanovski: Domnule Réville, sunteţi unul din principalii artizani ai celui de-al doilea Summit al Inteligenţei Economice şi al Securităţii/Siguranţei, IES2. Cum aţi reuşit, într-un timp atât de scurt, să treceţi de la o idee la realizarea unui colocviu de lucru care să reunească atât de mulţi intervenienţi de prestigiu, pe teme atât de diferite?
Christophe Réville: În calitate de auditor al Institutului de Înalte Studii de Apărare Naţională (IHEDN), cu studii în inteligenţă economică şi fiind preocupat de problematica securităţii prin agenţia mea franceză de contraspionaj economic, particip de mult timp la colocvii, congrese, forumuri, conferinţe şi alte simpozioane pe astfel de teme. Împreună cu colegul meu Jean-Pierre Troadec, el însuşi auditor al IHEDN şi specialist în inteligenţă economică, am constatat că aceste evenimente, instructive şi interesante fără îndoială, nu permiteau crearea de veritabile contacte cu participanţii de înalt nivel care îşi împărtăşesc cunoştinţele în astfel de întâlniri. Acest proiect de Summit al Inteligenţei Economice şi al Securităţii/Siguranţei a încolţit acum câţiva ani şi a luat fiinţă cu ocazia primei ediţii din 2015. Ideea noastră – copierea unei formule cunoscute în lumea anglo-saxonă şi ilustrată de exemplu prin forumul de la Davos – consta în crearea unui eveniment în care timpul de lucru este strict limitat, iar timpul alocat networking-ului este foarte generos. Scopul îl constituie alcătuirea unui grup de mărime rezonabilă, pentru ca participanţii să se poată cunoaşte cu adevărat între ei şi să comunice pe subiecte care îi preocupă. Am reuşit astfel să reunim în jur de cincizeci de participanţi, jumătate dintre aceştia fiind reprezentanţi ai statului şi ai marilor agenţii guvernamentale, iar cealaltă jumătate – responsabili şi conducători ai unor companii importante care pot împărtăşi din experienţa lor în realităţile vieţii economice, în deplină libertate şi confidenţialitate. Susţinerea din partea IHEDN ne conferă acces la „reţeaua reţelelor” şi la cele mai înalte autorităţi ale statului. Astfel, ne-a fost uşor, în 2014-2015, să punem la punct acest eveniment în câteva luni şi să organizăm şi a doua ediţie în acest an.
Laurent Chrzanovski: Comunicarea principalelor concluzii ale atelierelor de lucru în faţa unui public alcătuit din invitaţi selectaţi de dumneavoastră, dând astfel şansa studenţilor sau reprezentanţilor din media să le cunoască, reprezintă o decizie rară care merită lăudată. Cum a fost primită această decizie de către actorii din domeniile cele mai „confidenţiale” din cadrul Summitului?
Christophe Réville: Numărul de locuri din cadrul Summitului este limitat în mod intenţionat, pentru a favoriza mai degrabă calitatea lucrărilor, şi nu cantitatea. Totuşi, este importantă şi deschiderea către publicul extern şi accesibilizarea sintezei discuţiilor care au avut loc cu ocazia seminarului privat – sau cel puţin a ceea ce poate fi spus. Misiunea noastră la Institutul de Înalte Studii de Apărare Naţională este propagarea spiritului Apărării naţionale şi de securitate în mijlocul societăţii civile. Interesul studenţilor pe aceste teme este în creştere, este de datoria noastră să îi primim în număr cât mai mare, astfel că ei sunt invitaţi şi le sunt acoperite toate costurile. În acelaşi timp, reprezentanţii IMM-urilor invitate îşi asumă apoi în rol de diseminare a informaţiilor dobândite la Summit în cadrul cercurilor lor profesionale.
Din partea participanţilor, această iniţiativă este apreciată, întrucât compensează aspectul uşor „elitist” al seminarului privat, unde nu are acces toată lumea.
Laurent Chrzanovski: În vremuri în care doar multimaţionalele cele mai expuse şi organizaţiile internaţionale vizate încep să vehiculeze termenul „securitate logică”, summitul a demonstrat într-un mod fulminant că toate domeniile cuprinse în acest concept sunt implicate: securitate fizică, video, ciber, inteligenţă economică, siguranţă, atitudine de rezistenţă şi apărare.
Christophe Réville: Noţiunea de securitate a sistemelor de informaţii a făcut dintotdeauna parte din conceptul de inteligenţă economică. Însă, contrar unor anumiţi specialişti, noi credem că nu trebuie să ne rezumăm managementul informaţiei doar la protejarea acesteia. De altfel, acesta e un concept cu sens dublu. Protejarea informaţiei altuia este o condiţie evidentă în procesul de supraveghere şi de colectare de informaţii de către companie sau organizaţie. Protejarea companiei sau a capitalului informaţional al acesteia acoperă un spectru foarte larg: de la securitatea fizică a personalului şi a infrastructurilor până la asigurarea posibilităţii de a acţiona în caz de ameninţare identificată sau presupusă. În acest domeniu, factorul uman este cel mai important. Totodată, în acest domeniu, porţile de intrare sunt cele mai evidente, dar şi cele care necesită cea mai multă subtilitate, iar tehnicile de obţinere a informaţiei, de inginerie socială, actele viclene (ameninţare, extorcare, şantaj etc.) au căpătat un avânt important. Dincolo de mijloacele şi de tehnicile de protecţie se află o muncă imensă de educare, de sensibilizare, de formare, care trebuie investită în întregul colectiv al organizaţiei. Această muncă are repercusiuni asupra resurselor umane (contracte de muncă şi regulament interior), care trebuie să obţină acordul personalului vizat. Vorbim astfel de o muncă importantă şi de lungă durată care trebuie implementată la faţa locului, mai ales în organizaţii importante: însăşi baza organizării companiei trebuie regândită şi reîntemeiată cu acordul întregului personal.
Chiar dacă societăţile sunt dispuse să investească (sume relativ modeste, de altfel) în sisteme de protecţie, totuşi nu dau dovadă de acelaşi entuziasm când vine vorba de adoptarea unei politici de reglementare, de sensibilizare sau de motivare a personalului. Ori, nimic nu se realizează fără ca toţi actorii să fie mobilizaţi în jurul conceptului de securitate – şi chiar de supravieţuire – a companiei lor.
Laurent Chrzanovski: Cum s-a desfăşurat procesul de selecţie a participanţilor care, pe lângă faptul că sunt printre cei mai notorii în s ectorul lor, au fost c apabili mai ales să îşi asume contribuţia la una din cele mai vaste iniţiative transdisciplinare pe care le-am remarcat în ultimul timp?
Christophe Réville: Toţi experţii prezenţi la Summitul Inteligenţei Economice şi al Securităţii/Siguranţei sunt foarte interesaţi şi preocupaţi de această participare şi sunt conştienţi că locul lor e unul privilegiat. Încurajaţi de adoptarea regulii „Chatham house” care impune ca orice sursă de informaţii să rămână total confidenţială, se simt în siguranţă şi nu ezită să împărtăşească informaţii de prim rang. Modesta noastră organizaţie este contactată la personalităţi de înalt nivel care doresc să participe la Summit în calitate de experţi. Suntem uneori obligaţi să facem alegeri drastice.
Într-adevăr, şi aspectul pluridisciplinar face parte din marile originalităţi ale Summit-ului. Scopul nostru este de a facilita comunicarea între două lumi care nu obişnuiesc să-şi vorbească: lumea inteligenţei economice – adesea considerată ca fiind foarte ancorată în mediile universitare – şi lumea securităţii, deseori coborâtă la imaginea caricaturală a paznicului de parcare.
În fine, există clar o distincţie, în mediul restrâns al inteligenţei economice/ securităţii, între cei „care au fost la Summit” (2015 sau 2016) şi care fac parte din Cercul IES2 şi ceilalţi. Preţul participării este ridicat: angajamentul, disponibilitatea (trei zile reprezintă o perioadă foarte lungă pentru personalităţi de altfel foarte solicitate), libertatea de stil şi de exprimare.
Laurent Chrzanovski: S-a vorbit destul de des de semantică, or nici definiţiile cuvintelor, nici valoarea trecută sau actuală a termenilor vocabularului de specialitate nu au pus probleme de înţelegere, nici chiar atunci când au fost folosiţi în moduri foarte diferite de către participanţii la Summit. Într-o lume a celor mai nefericite neînţelegeri „lingvistice” între echipele unei aceleiaşi companii de talie mare, cum explicaţi acest succes?
Christophe Réville: De la un anumit nivel, specialiştii cunosc contextul şi nuanţele acoperite de un anume cuvânt. Am depăşit nivelul directorilor de securitate sau a responsabililor cu supravegherea; publicul nostru este alcătuit din administratori de societăţi sau din directori care au o viziune strategică multidimensională şi adesea multiculturală. Chiar dacă predispoziţia noastră este esenţialmente franceză sau, în orice caz, francofonă, au fost evocate strategii mondiale luând exemple de bune practici cunoscute în anumite ţări străine şi adaptate specificităţilor franceze, atât culturale cât şi sociologice, care sunt foarte particulare – iar acest lucru nu constituie întotdeauna o calitate.
Evocarea diferenţelor între definiţiilor cuvintelor securitate şi siguranţă, în funcţie de mediul profesional al persoanei vizate este un demers interesant. Şi totuşi, în final, toată lumea se înţelege.
Laurent Chrzanovski: Cu ocazia majorităţii întâlnirilor pe care le-am putut urmări în 2016 în Europa, cel mai important câştig în privinţa rezultatelor obţinute merită o diseminare în cercul decidenţilor din sectorul privat, dar şi din cel public. Cum aveţi de gând să „popularizaţi” principalele concluzii ale Summit-ului pentru a fi îmbrăţişate de mediile politice, economice şi cetăţeneşti?
Christophe Réville: Un rezumat scris al sintezei publice a Summitului Inteligenţei Economice şi al Securiţăţii/Siguranţei 2016 va fi, bineînţeles, publicat în câteva săptămâni. Totuşi, dincolo de difuzarea către un număr

Dincolo de mijloacele şi de tehnicile de protecţie se află o muncă imensă de educare, de sensibilizare, de formare a întregului colectiv al organizaţiei.

cât mai mare, lucrăm mai ales la influenţa directă asupra decidenţilor care s-au angajat să-şi orienteze strategia şi politicile în sensul ideilor decise împreună cu puterile publice cu ocazia Summit-ului. Finalizarea lucrărilor va fi cu siguranţă foarte puţin mediatizată sau notorie, însă noi vizăm eficienţa pe teren mai degrabă decât o recunoaştere a publicului. Astfel, nu există nici condescendenţă şi nici respingere din partea publicului, ci doar un interes deosebit pentru eficienţă maximă cât mai rapid posibil în acţiuni concrete, în respectarea legii şi a interesului general.
Laurent Chrzanovski: Care sunt impresiile dumnea voastră „la cald”? Care este, după părerea dumneavoastră, cea mai mare reuşită a celui de-al doilea Summit şi care sunt detaliile pe care v-aţi dori să le perfectaţi?
Christophe Réville: În primul rând, prima noastră satisfacţie este că acest al doilea Summit a avut loc, iar apoi că a avut loc în condiţii bune. Este într-adevăr o adevărată provocare perenizarea acestui eveniment, căruia îi dorim multe ediţii susţinute de IHEDN.

Formula poate fi încă extinsă, aşa cum s-a întâmplat şi după prima ediţie. Multe detalii logistice şi de organizare pot fi îmbunătăţite, esenţial rămâne totuşi faptul că atât fondul cât şi forma să fie apreciate de participanţi şi ca toţi aceştia să-şi manifeste dorinţa de a reveni la ediţia următoare. Ne păstrăm crezul: „securizarea lumii de mâine la înălţime”.
Laurent Chrzanovski: Aveţi deja vreo idee cu privire la îmbunătăţirile sau la noile direcţii tematice pe care aţi dori să le aplicaţi în următoarea ediţie a unui Summit deja pe de-a întregul funcţional după doar doi ani?
Christophe Réville: În 2016, programul a fost influenţat de evenimentele dramatice petrecute în ţara noastră în acest an. Au fost formulate opinii, concrete dar şi subtile, privind lupta antiteroristă în companii, rezistenţă şi apărarea intereselor noastre în faţa noilor ameninţări. De altfel, aceasta este şi tema reluată în cadrul următorului colocviu anual al Clubului Directorilor de Securitate a Companiilor care se ţine în 15 decembrie; CSDE este unul dintre partenerii noştri etici şi ştiinţifici.
Cu siguranţă că în 2017 actualitatea ne va furniza teme de reflecţie. Totuşi, câmpul de reflecţie şi de acţiune centrat pe tema inteligenţei economice şi a securităţii/siguranţei este vast şi va lăsa loc unor lucrări ample. Trebuie să fim reactivi şi proactivi şi să anticipăm noile ameninţări.
Anunţarea unei teme este puţin prematură, comitetul nostru nu s-a reunit încă pentru a determina axele de lucru din 2017, însă vom dezbate cu siguranţă evenimentele imprevizibile în care au fost înregistrate semnale slabe, ca de exemplu riscul de insurecţii pe teritoriul nostru – eveniment cu probabilitate redusă, dar pentru care armata elveţiană a avut o oarec are preocupare acum patru ani – puterile publice s-au pregătit pentru un astfel de dezastru, însă nu se reflectă nimic în plan economic concret, care rămâne totuşi câmpul nostru de acţiune principal. Contextul electoral naţional al Franţei în prima jumătate a anului 2017 va mobiliza de asemenea atenţia. Se vor petrece schimbări în agenţiile naţionale; este de datoria noastră să ne exercităm influenţa etică şi pozitivă asupra viitoarelor politici publice, dând glas preocupărilor conducătorilor companiilor.

Fotografii: © IES, Christophe Réville, puse la dispozi ție pentru acest articol, reproducerea interzisă

Christophe Réville

Co-fondator şi supervizor al Summitului IES Chamonix Mont-Blanc 2015, Christophe Réville este s pecialist în management, comunicare şi factori umani în inteligenţa economică la IHEDN Lyon (Institut des hautes études de défense nationale). Co-iniţiator al Summitului IES Chamonix Mont-Blanc 2015, Christophe Réville conduce o societate de consultanţă şi de formare în comunicare şi strategie a companiei. Absolvent al şcolii de business EMLYON, după cincis prezece ani în fruntea unor companii specializate în comunicare, s-a orientat către formarea în cadrul companiei. Cu studii în programare neuro-lingvistică, în analiză tranzacţională şi gestaltism, a dezvoltat programe de sprijin pentru echipe în domeniul motivării, managementului schimbării şi gestionării factorilor umani în jurul problematicilor de securitate şi de inteligenţă economică. Specialist în comunicarea interpersonală, şi-a aprofundat studiile în contraspionajul economic din punct de vedere al resurselor şi al factorilor umani. Auditor al IHEDN (a 178-a sesiune, 2009), Christophe Réville este rezerv ist al jandarmeriei (şef de escadron în rezervă) şi membru al reţelei de apărare cibernetică al rezervei, parte din statul-major al forţelor armate.