De pe câmpuri direct la cyberlaundering: mafia din agricultură ia în vizor...

De pe câmpuri direct la cyberlaundering: mafia din agricultură ia în vizor securitatea reţelelor

„Estimările privind ‚cifra de afaceri’ realizată de mafia din agricultură au trecut de la aproximativ 16 miliarde, dată oficială publicată în 2016, la aproape 21,8 miliarde. Este vorba despre o „aproximare prin lipsă” care relevă totuși o clară creștere cu 30% și care evidențiază în mod corect gravitatea fenomenului. Crima organizată a lepădat ‚uniforma militară’ pentru a adopta ‚costumul și cravata’, reușind astfel să profite de avantajele globalizării și ale domeniului financiar 3.0. În plus față de legile inadecvate, care nu reușesc să fie complet aplicate sau să îngreuneze practicile mafiei agriculturii, capilaritatea diverselor articulații ale acestui tip de criminalitate este factorul care creează atractivitatea acestui sector”.

autor:
Massimiliano Cannata

Procurorul Gian Carlo Caselli, Președinte al Comitetului Știinţific al Observatorului privind Criminalitatea în sectorul agro-alimentar, lucrează de zeci de ani în domeniul luptei împotriva crimei organizate și terorismului. În acest interviu, dezvoltă aspectele cele mai recente publicate de „Rapporto Agromafie”, cu ocazia publicării celei de-a cincea ediţii a raportului, o iniţiativă creată de Președintele Eurispes Gian Maria Fara și realizată în colaborarea cu Coldiretti (Asociaţia Antreprenorilor Agricoli, ce reunește mai mult de un milion și jumătate de membri, n.r.).

Massimiliano Cannata: Domnule procuror, afacerile ilicite în sectorul agro-alimentar sunt în plină creștere. Care sunt aspectele cele mai de temut?

Gian Carlo Caselli: În primul rând, fenomenul „cameleonic”, cu alte cuvinte capacitatea de transformare a unei ramuri mafiote care s-a reorganizat și care nu poate fi combătută conform schemelor pe care le-am urmat în ultimele decenii, pentru că ar fi contraproductiv. Nimeni ne neagă originile istorice ale unui fenomen propriu regiunii noastre meridionale, care, de-a lungul anilor, și-a demonstrat capacitatea de a se implanta în celulele vitale ale marilor orașe din centrul și nordul ţării noastre. Totuși, în prezent cel mai de temut fenomen este „mafia silenţioasă”, care proliferează prin adoptarea unui mod de operare care diferă cu totul de metodele utilizate în trecut. Pentru a înţelege procesul de transformare la care asistăm în prezent, este de ajuns să ne gândim la fenomenul cyberlaundering, adică spălarea online a banilor proveniţi din activităţi infracţionale.

Massimiliano Cannata: Ce înseamnă, concret, acest lucru?

Gian Carlo Caselli: Înseamnă nu doar că„noua”mafie nu mai extorchează proprietarul de supermarket sau de reprezentanţă auto; din contră, se asociază cu aceștia sau chiar le preia întreaga activitate, făcându-și rost astfel de canale „curate” pentru spălarea banilor. Noua criminalitate cunoaște modurile de exploatare a posibilităţilor oferite de Internet, care a ajuns să constituie un fel de accelerator. Dacă, într-o vreme, grupurile mafiote își asigurau veniturile printr-o exploatare de tip violent, „de tip gangster”, impunând un „pizzo” (taxă de răscumpărare) în schimbul „protecţiei” pe care o ofereau, astăzi au devenit ele însele „antreprenori” care sunt în curs de finalizare a unei strategii de „normalizare”. O delincvenţă care se desfășoară prin intermediul Internetului. Dintotdeauna, scopul spălării de bani a fost îndepărtarea banilor de sursa lor adevărată printr-o serie de operaţiuni destinate împiedicării trasabilităţii originilor acestor venituri. Odată cu Internetul, distanţa dintre cel care spală banii și capital crește din ce în ce mai mult, iar anchetele privind suspecţii devin tot mai complexe.

Massimiliano Cannata: Care sunt consecințele acestei mutații atât de radicale?

Gian Carlo Caselli: Consecinţele sunt evidente: se schimbă chiar și definiţiile cuvintelor „mafia” și „mafiot”, care înglobează acum noi teritorii și care necesită un nou cadru legislativ sincronizat cu „noua” criminalitate ascunsă de acum în spatele consiliilor de administraţie, holdingurilor, fondurilor internaţionale, societăţilor de consultanţă precum și în spatele paravanului formal al politicii instituţionale, așa cum se întâmplă adesea.

De la kalașnikov la rețele virtuale

Massimiliano Cannata: Prin ce se caracterizează strategia adoptată de organizațiile criminale în sectorul agro-alimentar, organizații care dovedesc deținerea unor cunoștințe extraordinare de utilizare a noilor tehnologii?

Gian Carlo Caselli: În sectorul agro-alimentar, asistăm, printre altele, la nașterea unei economii paralele. În cazul fenomenului de cyberlaundering pe care l-am evocat deja, activitatea se reduce la o singură operaţie virtuală și dematerializată, în care fenomenul spălării capitalurilor ilicite își găsește condiţiile ideale de dezvoltare. Crima organizată a intrat rapid în lumea tehnologiei, trecând astfel de la kalașnikovuri la arme mai sofisticate, precum botnets, acele reţele care pot controla zeci de mii de calculatoare și care pot fi folosite pentru atacarea online a companiilor și organizaţiilor.

Massimiliano Cannata: Acestea sunt operațiuni delicate, care necesită implicarea de persoane cu profil și competențe diferite. Ne confruntăm oare cu o schimbare de generație, în plus față de schimbarea metodelor și a strategiilor, cu un „salt calitativ” al noii criminalități organizate?

Gian Carlo Caselli: Trebuie insistat pe faptul că Internetul și reţeaua web permit criminalităţii organizate din toate statele să-și extindă teritoriul pe care acţionează, oferindu-le oportunităţi și perspective inimaginabile până nu demult. Acest lucru a determinat transformarea profilului și identităţii „vechii mafii”. Apoi, trebuie subliniat faptul că reţeaua web reprezintă o „zonă liberă”capabilă să ofere garanţia securităţii și anonimatului, o„zonă gri” care oferă posibilitatea săvârșirii diverselor tipuri de infracţiuni. Securizarea reţelelor, în acest context nou, își păstrează importanţa nativă, dar devine și un mijloc important pentru a face faţă strategiei criminale care nu mai are graniţe și care devine tot mai ameninţătoare.

Massimiliano Cannata: O criminalitate care se evidențiază și prin capacitatea sa de penetrare „comercială” pe noile piețe. Considerați acest lucru ceva inedit?

Gian Carlo Caselli: Exact asta se petrece, de fapt. Cu un talent nebănuit pentru marketing, grupurile mafiote și-au cedat în primă fază responsabilităţile: sarcina gestionării structurii piramidale și celelalte forme de exploatare numeroase. În prezent, ele condiţionează piaţa, stabilind preţul recoltelor, controlând transporturile și sistemul de triaj al mărfurilor pentru lanţuri întregi de supermarketuri, gestionează exportul produselor noastre Made in Italy – atât produse originale, cât și contrafăcute –, creează în străinătate centrale de producţie de Italian sounding, și merg până într-acolo încât înfiinţează reţele de vânzări capilare de tip„magazinul de la colţ”.

Securitatea rețelei ca avantaj strategic folosit ca răspuns

Massimiliano Cannata: Vă referiți la ceea ce numim „mafia lichidă”?

Gian Carlo Caselli: Este definiţia cea mai adecvată pentru a surprinde aptitudinea criminalităţii organizate de a se infiltra peste tot, exact ca apa. Membrii grupurilor mafiote adoptă stratageme din ce în ce mai diverse, reușind să beneficieze de fluxuri considerabile de capital de finanţare europeană. Este suficient să ne amintim că, doar în decursul anului 2016, Garda Financiară a confiscat 137 de terenuri și a cartografiat 29.689 de terenuri de care dispun grupurile de crimă organizată. Tot în 2016, aceeași instituţie a pus sub sechestru bunuri patrimoniale de 150 de milioane de euro, la care se adaugă confiscarea a 35 de milioane de euro de finanţare publică acordată ilegal.

Massimiliano Cannata: Inovațiile nu se opresc aici. High frequency trading este un alt cuvânt-cheie de care trebuie să ținem cont de acum înainte. Ne-ați putea face o sinteză cu privire la acest aspect?

Gian Carlo Caselli: Este un instrument tot mai accesibil criminalităţii organizate, care permite efectuarea de tranzacţii pe bursă la viteze foarte mari, operate în mod automat, pe baza unor algoritmi. Sunt operaţiuni speculative realizate prin mobilizarea unor sume însemnate de bani, cu scopul de a influenţa cursul acţiunilor. Ne confruntăm cu niște dispozitive hiper-tehnologice, capabile să emită pe piaţă într-un timp record un flux mare de comenzi, depășind uneori 5000 de operaţiuni pe secundă. Un fel de insider trading automat, ale cărui operaţiuni sunt foarte dificil de depistat de către anchetatori.

Massimiliano Cannata: Cum operează acești delincvenți?

Gian Carlo Caselli: Datorită vitezei ale high frequency trading, băncile și operatorii financiari acţionează în prezent pe mai multe platforme reglementate, precum bursele sau, mai adesea, pe zone complet necontrolate, precum platformele over the counter (otc), care le permit realizarea de profituri de natură pur speculativă. Graţie vitezei de efectuare a operaţiunilor, operatorii plasează, modifică și anulează milioane de comenzi pe zi, pentru a specula diferenţele minimale de preţ între vânzare și cumpărare.

Massimiliano Cannata: Rapiditatea și controlul rețelelor sunt sursele acestor acțiuni ilegale?

Gian Carlo Caselli: Punctul central este tocmai viteza: algoritmii, tot mai complecși, „citesc” comenzile efectuate de concurenţi pe diferite pieţe pentru un produs anume. În timpul extrem de scurt dintre plasarea efectivă a comenzii și apariţia în registrul tranzacţiilor oricărei pieţe – adică afișajul telematic ce conţine propunerea de vânzare sau de cumpărare, cantităţile, preţul și operatorul –, grupurile mafiote inundă pieţele cu comenzi ale aceluiași produs, pe alte platforme, reușind să negocieze preţul cel mai convenabil pentru ele.
Aceste mii de comenzi au deci rolul de a determina creșterea sau scăderea cotaţiei unui produs. La sfârșitul negocierilor, sunt șterse în câteva fracţiuni de secundă. Viteza este atât de mare încât organele de control din diverse state estimează că doar în 10% dintre comenzile efectuate prin high frequency trading își ating cu adevărat scopul, restul de 90% fiind șterse.

Massimiliano Cannata: Ce măsuri pot fi luate în lupta cu fenomene atât de complexe și de bine puse la punct?

Gian Carlo Caselli: Complexitatea reţelei fenomenelor criminale a atins un nivel foarte înalt. În prezent, ne concentrăm eforturile pentru cartografirea gradului de penetrare a activităţilor criminale pe filiera agro-alimentară, în scopul obţinerii unui „indice de permeabilitate” care să ne poată ajuta să înţelegem mai bine zonele vulnerabile ale teritoriului pe care acţionăm și să demarăm o activitate de prevenire și de protecţie mai eficientă și mai adaptată timpurilor noastre. Ne confruntăm cu o problemă transnaţională, iar autorităţile de supraveghere au doar o competenţă naţională, ceea ce face ca niciuna dintre ele să nu aibă o viziune completă asupra activităţilor operatorilor high frequency trading.

În mod evident, este momentul demarării aplicării unor strategii de investigaţii și de prevenire a riscului și a vulnerabilităţilor, prin intermediul unor servicii de informaţii cu competenţe transnaţionale însărcinate cu implementarea de strategii de ciber-securitate eficiente. Doar dacă reușim să centralizăm lupta împotriva mafiei, se va deschide un orizont de libertăţi pentru ţara noastră. Suntem implicaţi într-un meci pe care nu ne permitem să-l pierdem.

Gian Carlo Caselli (Alessandria, 1939), imediat după obținerea diplomei în Drept, a fost din 1964 asistent voluntar la Istoria Dreptului Italian la Universitate din Torino. În 1967, intră în magistratură ca Auditor juridic, apoi, la începutul anilor ‹70, devine judecător la Tribunalul din Torino. În acest rol, pe care l-a păstrat până în 1986, Caselli a instrumentat în particular (începând de unul singur, apoi într-o echipă cu alți magistrați) toate investigațiile privind activitățile teroriste ale Brigăzii Roșii și ale Prima Linea, la Torino, Genova și Milano.
Revenit la Torino, este numit Președinte al Curții de Justiție. În 1992, după atentatele mafiote de la Capaci și via d’Amelio, care au costat viețile judecătorilor Giovanni Falcone și Paolo Borsellino, Caselli a solicitat numirea în calitate de Procuror al Republicii la Tribunalul din Palermo, punând toată experiența sa în domeniul luptei împotriva criminalității orga- nizate în slujba țării și asumându-și misiunea fundamentală de a contracara Mafia.
Dupa o prima perioadă de mandat la Palermo, Caselli și-a continuat cariera cu aceeași pasiune și a îndeplinit alte sarcini de prestigiu și la nivel internațional. În 1999 devine Director al Departamentului de Administrare Penitenciară, în 2001 este membru al Unității de Cooperare Judiciară Europeană «Pro-Eurojust» iar în 2002 devine Procuror General al Republicii la Curtea de Appel din Torino. Angajamentul său a continuat la Torino, unde a fost numit – în unanimitatea Consiliului Superior al Magistra- turii – Procuror-șef, înlocuindu-l pe judecătorul Marcello Maddalena.
Continuând vocația sa de a răspândi o cultură a legalității, este din 2014 Președinte al Comitetului Științific al Fundației Coldiretti «Observator al criminalității în agricultură și în sistemul agroalimentar». A fost președinte al comisiei de elaborare de propuneri de intervenție în privința reformei faptelor penale în domeniul agroalimentar (D.M. 20.4.2015) înființată de către Ministrul Andrea Orlando. Lucrările comisiei s-au încheiat cu prezentarea către ministru a unui dosar cu 49 de articole, fiecare cu linii de urmărit în proiectul de reformă.