Editorial Cybersecurity Trends 2/2016

Editorial Cybersecurity Trends 2/2016

498

LC-new-230x300

Subiectul central al acestui nou număr al revistei se intitulează “Identitatea Digitală – Management, Autentificare, Protecția vieții private”. În mare parte, se vor avea în vedere intervențiile care au avut loc în cadrul mai multor simpozioane multi-disciplinare consacrate manipulării imaginii de ieri, de astăzi și de mâine.
Prima întâlnire de acest gen, a avut loc la Universitatea din Geneva în data de 3 iunie 2016 și a permis reunirea de arheologi, istorici, sociologi, juriști, politicieni, experți din cadrul ITU și Poliției din Geneva și a mai multor specialiști în securitate și strategii geopolitice. Acest amestec reușit de profesioniști din mediul academic, instituțional și privat a permis schimbul de informații de o bogăție și consistență comparabile cu ceea ce trebuie să înfruntăm astăzi în lumea digitală.

4-Poster-congres-210x300 Mulțumită Secției de Arheologie Clasică a Universității din Geneva, Poliției Cantonale din Geneva și CLUSIS (asociație elvețiană pentru securitatea informației), care și-au reunit forțele pentru a propune vorbitorilor și publicului dezbaterea întitulată “L’image: sa construction, sa destruction et son usurpation au fil des siècles – Imaginea: construcția, ditrugerea și manipularea sa de-a lungul secolelor“, o inițiativă aflată sub patronajul ITU și al Departamentului de Economie și Securitate al Cantonului Geneva (DES). Aceste patronaje reprezintă un semnal puternic pentru a încerca să răspundem unui fapt clar: tehnologia în sine reprezintă un mijloc utilizat de om, omul cu toate calitățile sale, toate slăbiciunile și incertitudinile sale care se află, de fapt, în centrul tuturor dezbaterilor despre securitatea cibernetică și este sursa tuturor actelor de criminalitate informatică.
Din punct de vedere sociologic, principala diferență între perioadele precedente ale umanității și era digitală constau în dezvoltarea rapidă a unui “alter ego” virtual, de care dispun toate persoanele care se conectează online și pe care nu îl controlează decât parțial, devenind astfel cutia Pandorei pentru marea criminalitate.

Ca efect, comportamentele umane nu sunt decât parțial modificate în ritmul avansului tehnologic de care beneficiem astăzi. Contrar unor idei recente, motivele pentru care fiecare dintre noi folosește mediul virtual sunt ancestrale. Divertisment, comunicare, politică, informare, gestiunea datelor și, la celălalt pol, spionaj, curiozitate rău intenționată, șantaj, furt, înșelăciune – sunt acțiuni care există în praxisul uman încă din antichitate.

Mai mult decât atât, se vorbește atât despre imagine, deoarece inclusiv în mediul online, ochiul se focalizează cu prioritate pe imagini și titluri șoc, fie negative sau pozitive, imaginea rămânând imprimată mai mult în memorie decât oricare dintre textele însoțitoare.

Internetul și posibilitățile sale infinite privind facilitarea interacțiunilor umane sunt departe de a fi pe deplin înțelese de către utilizatori. Generând o senzație de bine, anonimitate, recunoaștere socială – forumurile, programele de mesagerie, rețelele sociale sunt cel mai des folosite cu o naivitate și lejeritate total opuse în raport cu prudența manifestată de majoritatea indivizilor în viața reală, din lipsa unei culturi veritabile de securitate cibernetică.

Nevoia de a dialoga și, mai presus de toate, de a avea o imagine bună online ca și în viața cotidiană, sunt parte a obiceiurilor umane din țările dezvoltate.

Prin această lipsă de prudență comportamentală, indivizii, toate tipurile de organizații, inclusiv marile corporații, au devenit ținte predilecte pentru criminalitatea informatică. Tehnicile de inginerie socială, câteodată chiar cele de bază, permit exploatarea acestor vulnerabilități ale comportamentului uman și culegerea de informații valoroase, în special prin obținerea încrederii persoanei vizate.

Hărțuirea, șantajul, fraudele, programele malware de tip ransomware și alte forme de atac, mergând până la extragerea masivă de date critice pentru o organizație, sunt la îndemâna infractorilor aproape întotdeauna deoarece cineva face o greșeală, comunică prea mult sau are excesivă încredere în persoane sau mijloace de comunicare pe care nu le stăpânește îndeajuns de bine.

Conform unui material publicat în 2013 de către compania Bitdefender, după două ore de discuții pe Linkedin, mai mult de 60% dintre persoanele contactate au început să dezvăluie informații sensibile din cadrul organizațiilor în care lucrează, date despre proiecte confidențiale aflate în curs….totul din exces de încredere acordată unei imagini create de necunoscutul căruia se adresau, o imagine creată special pentru a părea cât mai reală. Atât pentru instituțiile publice cât și pentru marile firme, educația și cultura cetățenilor și colaboratorilor a devenit o prioritate, deoarece zilele în care răspunsurile la problemele generate de tehnologie se realizează numai prin tehnologie au trecut.

Excelenta educație pe care țările occidentale o furnizează cu precădere minorilor pentru a-i pune în gardă în raport cu pericolele din lumea virtuală, se regăsește foarte rar în programele de pregătire ale adulților, care au devenit astfel veriga cea mai slabă a lanțului de actori care folosesc tehnologia și accesează internetul astăzi.

De altfel, cele mai dure forme de șantaj, hărțuire și calomnie derulate online, au cel mai frecvent consecințe mult mai dezastruoase asupra psihicului adulților decât asupra psihicului copiilor și adolescenților.

Agresarea prin mijloace virtuale a unui antreprenor și crearea unui context în care acesta va ajunge să sufere de depresie cronică (șantaj, hărțuire, etc.), este o metodă din ce în ce mai frecventă de a elimina competiția, devenind o veritabilă armă de război la îndemâna oricui și poate fi chiar cumpărată ca un serviciu de la multitudinea de grupări de criminalitate informatică care pot fi identificate online.

Sperăm că și acest număr vă va fi util, deoarece imaginea digitală, acest “autre nous-même” este sursa primordială a tuturor avantajelor și a tuturor pericolelor care au schimbat fundamental modul nostru de a gândi, de a ne manifesta și de a interacționa. Trebuie avut în vedere că “alter-ego”-ul nostru virtual nu este decât parțial elaborat de noi înșine. Ceea ce un utilizator postează sau realizează online nu este decât o mică parte din nebuloasa de reacții și postări generate de apropiații săi, amicii săi sau inamicii săi…

Acest fenomen afectează pe toată lumea, având ca rezultat nu numai atitudinea față de risc ci și consecințe care se extind la familie, prieteni și afaceri, înțelegeri părtinitoare ale realității umane, economice, politice sau îndatoririlor sociale.

Înțelegeți-l pentru a putea aborda mai bine mijloacele deveni un“cetățean digital”în sine.

Autor: Laurent Chrzanovski