Internetul, între terorism și oportunităţi

Internetul, între terorism și oportunităţi

211

Numărul de utilizatori de Facebook este, fără îndoială, o caracteristică ce face această aplicație unică şi atractivă din mai multe puncte de vedere: o realitate pentru tineri, o descoperire pentru adulți, o mină de aur pentru companii și un instrument de intelligence pentru State.
În memoria vie nu a mai existat un mediu strategic de această dimensiune în care oamenii, indiferent de natura, culoarea și originea lor, să publice în mod voluntar și gratuit informaţii personale despre obiceiurile și despre vieţile lor de zi cu zi. Un ecosistem complex, folosit chiar

si de teroriști pentru abordarea și recrutarea de noi lupi singuratici, pentru a se apropia prin dialoguri propice și a convinge tinerii utilizatori să urmeze calea radicalizării.
Din punct de vedere social, este vorba, fără îndoială, de un fenomen îngrijorător care nu trebuie trecut cu vederea, iar din punct de vedere tehnic-informatic, și chiar de afaceri, ar putea fi o mare oportunitate de abordat cu curaj și determinare. A face dintr-o necesitate o virtute înseamnă, în acest caz, agregarea abilităţilor interdisciplinare, cum ar fi cele informatice, psihologice, educaţionale, juridice și lingvistice, pentru a proiecta și a dezvolta noi roboţi inteligenţi (cyber bot) pentru analiza lingvistică și semantică a dialogurilor desfășurate între utilizatorii reţelelor sociale.
O afacere în creștere rapidă, în care chiar și Uniunea Europeană a decis să investească sume cu șase de zero la final. Caracteristicile limbajului natural folosit de către utilizatori în reţelele deschise, cum ar fi Facebook, sunt o sursă bogată de informaţii care nu mai pot fi neglijate. Se naște astfel necesitatea de a dezvolta noi agenţi inteligenţi instruiţi în mod corespunzător, capabili să recunoască actele de comunicare ale utilizatorilor rău intenţionaţi, stilul lor de comunicare și mai ales relaţia dintre motivaţia, emoţiile și comportamentele interpersonale.
O provocare pe care generaţiile tinere de nativi digitali ar putea-o înfrunta și chiar rezolva, prin intermediul mentalităţii lor informatice, a cunoștinţelor

lor și capacităţii lor de adaptare profesională. Nimeni nu poate mai bine decât ei codifica și decodifica forma limbajului folosit astăzi pe Internet, din ce în ce mai sintetizat, nestructurat și metaforic, limbaj utilizat dealtfel pe scară largă pentru recrutarea de noi adepţi pentru radicalizare. Prin urmare, este necesar efortul de a încerca, chiar și de a intra încet, încet, pe terenul lor comun, de multe ori mediat de ore nesfârșite la playstation, formulând întrebări adecvate și interpretând răspunsurile acestora.
Cele mai mari companii IT din lume, cum ar fi Google, Facebook, Yahoo, dar și altele, au făcut primul mare pas investind masiv în alfabetizarea informatică a noilor generaţii, în special în proiecte educaţionale utile în care se predau paradigmele de programare logică, cu ajutorul cărora vor câștiga o bună capacitate de abstractizare. Acum este rândul nostru, profesori și profesioniști, să le dăm contextele operaţionale concrete și provocatoare în care sa aibă spaţiu pentru creativitate, experimentând în formă ghidată soluţii eclectice și originale, care ar putea schimba într-adevăr cursul evenimentelor de natură socială sau economică, dar mai ales siguranţa personală.
Vestea tristă din ultimele săptămâni aduce la lumină nevoia tot mai mare de a utiliza noi modele durabile pentru a aborda în mod adecvat riscurile care apar într-o lume care se schimbă cu o viteză atât de mare. Forţele de ordine, ele însele, fie ele locale sau globale, se confruntă cu mari dificultăţi în combaterea atacurilor de securitate, datorită faptului că, până nu demult, se așteptau ca ameninţările să fie de o complexitate din ce în ce mai sporită și nu, la polul opus, …dintre cele mai simple.
Riscul acum este să continuăm să ne punem aceleași întrebări, bazate pe experienţele unei lumi demult apuse, minunându-ne de fiecare dată de monotonia răspunsurilor. Din păcate nimeni, nici măcar autorităţile, nu este în măsură să vadă la orizont o soluţie care să reducă temerile și confuziile actuale. Pentru un părinte care și-a pierdut un fiu în timpul recentelor atacuri teroriste din Franţa, se pune întrebarea: cum este posibil ca în pragul celei de a patra revoluţii industriale, caracterizată prin atât de aclamata inteligenţă artificială, să nu existe instrumente (automate) informatice (posibil rezistente și inteligente) care să fie utilizate pentru monitorizarea continuă și profundă a internetului?
Monitorizarea continuă a reţelelor sociale poate este o condiţie necesară, dar nu mai este suficientă, cel puţin așa cum este concepută astăzi. Analiza atât de aclamatei «big data», bine cunoscută prin cei patru „V” (volum, viteza, varietate și veridicitate) necesită adăugarea a două noi componente: contextul de provenienţă a datelor și cultura lor. Da, doar aceasta din urmă ar putea îmbogăţi ulterior analiza tehnico-știinţifică, cu intenţia de a extrage informaţii utile pentru a identifica suficient de devreme presiunea socială care a determinat un anumit utilizator să facă un act

Cum este posibil ca în pragul celei de a patra revoluții industriale, caracterizată prin atât de aclamata inteligență artificială, să nu existe instrumente (automate) informatice (posibil rezistente și inteligente) care să fie utilizate pentru monitorizarea continuă și profundă a internetului?

specific de comunicare. În această privinţă, o abordare interesantă ar putea combina algoritmii de «inteligenţă artificială», etapele de «machine learning», și procesele de organizare a informaţiilor propuse de «big data analytics». O convergenţă strategică, dar și ambiţioasă, deoarece rezultatele de astăzi, din păcate, sunt clare: radicalizarea și propaganda nu pot fi identificate în mod automat, în forma lor completă.
Și exact aici se ascund oportunităţi importante de dezvoltare, extrem de interdisciplinare, pentru cine are ca profesie datoria să se gândească la soluţii inovatoare și eficiente. Datorită evenimentelor dramatice din ultimele luni, nu ne mai putem permite luxul de a aștepta repornirea sistemului, pentru ca problema să se rezolve «magic» singură. Din punctul meu de vedere, fiecare dintre noi în mediul său social și profesional, este titularul unei părţi mici, dar importante a soluţiei, care pentru a da roade bune va trebui neapărat împărtășită și acceptată în ansamblu. De fapt, trebuie să învăţăm de la adversarii noștri, eficacitatea lor își are rădăcinile, chiar dacă dramatice, periculoase și deplorabile, într-un singur teren comun mare, partajat și apărat la nivel mondial.

autor: Alessandro Trivilini,
șef al Laboratorului de criminalistică (forensics) al SUPSI

Dr. Alessandro Trivilini este șeful Laboratorului de criminalistică al SUPSI, creat în colaborare cu poliția și Magistratura cantonului Ticino. În cadrul SUPSI, el este și profesor de inginerie software, criminalitate informatică și securitate a informațiilor. Autor al mai multor cărți și publicații științifice, a lucrat în Silicon Valley (California) ca inginer software în domeniul securității aeroporturilor. El are un doctorat cu onoruri conferite de Politehnica din Milano în domeniul inteligenței artificiale, cu aplicare în domeniul criminalistic și la tr ibunale. El participă ca chairman și speaker la conferințe și congrese naționale și internaționale pe probleme de securitate cibernetică și criminalistică digitală. Din 2016, este membru al Comitetului științific internațional al IMA World Maintenance Forum pentru probleme de securitate cibernetică.