Internetul lucrurilor – vis frumos sau coșmar?

Internetul lucrurilor – vis frumos sau coșmar?

mihai

Ioan-Cosmin MIHAI
Vicepreședinte ARASEC – Asociaţia Română
pentru Asigurarea Securităţii Informaţiei

Auzim din ce în ce mai des vorbindu-se despre conceptul de Internet al lucrurilor – Internet of Things (IoT). Ce reprezintă această tehnologie, cât de mult ne-ar influența viețile în următorii ani, care sunt riscurile la care ne-am expune, sunt întrebări la care voi încerca să vă răspund.

autor: Ioan-Cosmin MIHAI

Cu toţii cunoaștem Internetul așa cum este la momentul actual, un Internet al oamenilor – Internet of People (IoP), cu toate datele, imaginile, înregistrările video, jocurile, cărţile și produsele on-line, pe care le putem accesa oricând și de aproape oriunde. Internetul, una din cele mai importante tehnologii ce a reușit să ne influenţeze stilul de viaţă, a fost creat de oameni pentru oameni. Dinamica schimbărilor duce însă Internetul la un nou nivel, noul Internet nerezumându-se doar în a conecta oamenii, ci și lucrurile. Acest Internet al lucrurilor – Internet of Things (IoT) este capabil să conecteze toate dispozitivele inteligente cu scopul de a fi monitorizate și controlate de la distanţă. Vom ajunge, nu peste mult timp, să avem un Internet al tuturor lucrurilor – Internet of Everything (IoE) – care să conecteze oameni, dispozitive și locuri într-un tot unitar, pentru a ne asista viaţa de zi cu zi. Acest lucru este posibil prin implementarea de senzori și abilităţi de comunicare tuturor dispozitivelor ce ne înconjoară.

Untitled
Fig. 1: Ierarhia informaţiei în Internetul lucrurilor (IoT)

Prin senzorii implementaţi, dispozitivele vor culege date din mediul înconjurător, se vor conecta între ele, vor schimba datele obţinute, iar informaţiile astfel coroborate vor ajunge la utilizator, acesta putând lua decizii și controla activitatea dispozitivelor.

Dar să vorbim mai întâi de avantajele aduse de această tehnologie
Din punct de vedere al utilizatorului, gândiţi-vă cum ar fi ca dimineaţa, în momentul în care vă sună alarma, lumina să se aprindă automat treptat, televizorul să pornească pe canalul preferat, espresorul să vă pregătească cafeaua, toasterul să vă prăjească pâinea, mașina să fie pregătită în momentul în care doriţi să plecaţi și pe drum să vă indice calea optimă pentru a ajunge la serviciu cât mai repede și să informeze în legătură cu principalele știri din domeniul preferat. Odată ajuns în parcare, aerul condiţionat și calculatorul din birou să pornească automat. Toate aceste lucruri sunt aproape posibile, făcându-ne viaţa mai ușoară și mai interactivă.

Locuințele inteligente, dotate cu astfel de dispozitive, pot ajuta foarte mult la economisirea energiei prin reducerea consumurilor inutile, asigurând încălzirea și iluminarea optimă în funcţie de activităţile locatarilor și de condiţiile meteo-climatice. Senzorii amplasaţi aceste locuinţe pot avertiza în timp real despre diverse avarii sau incidente precum inundaţie, incendiu sau intrarea unui străin prin efracţie.

Mașinile inteligente vor fi conectate la sistemele de monitorizare al traficului și vor ști să evite ambuteiajele și să găsească cele mai apropiate locuri de parcare disponibile. În cazul apariţiei unor defecţiuni tehnice, acestea vor fi detectate de senzori și vor fi raportate în timp real proprietarului.

Orașele inteligente vor pune la dispoziţia cetăţenilor servicii ce pot contribui major la protejarea mediului înconjurător. Resursele importante (apa, gazele, energia electrică sau termică) vor putea fi monitorizate și controlate prin automatizare și vor fi distribuite mai eficient, în conformitate cu necesităţile reale, iar companiile de distribuţie pot fi alertate imediat dacă apar probleme de infrastructură.

Untitled
Fig. 2: Multitudinea de senzori dintr-un oraș inteligent

Sistemul medical va putea beneficia de asemenea de avantajele tehnologiei IoT. Monitorizarea continuă a semnelor vitale ale organismului pacienţilor poate contribui la siguranţa acestora și la informarea la timp a doctorilor atunci când apar probleme de sănătate. Senzorii pot ajuta la administrarea medicamentelor prescrise, aducând un aport enorm în spitale, cămine sau aziluri de bătrâni, acolo unde monitorizarea atentă a persoanelor îngrijite este cel puţin la fel de importantă ca și intervenţiile efectuate la timp.

Și acum, să aducem vorba și despre dezavantajele și riscurile prezente
Probleme de conectivitate. Tehnologia IoT presupune dispozitive interconectate și dependente unele de altele. În momentul în care un dispozitiv este compromis, cedează sau livrează date eronate, efectul se va propaga tuturor sistemelor care depind de el direct sau indirect. Efectul poate fi relativ minor (atunci când aplicaţia de planificare nu mai transmite ceasului o alarmă privind o întâlnire) sau major (când un senzor ce monitorizează funcţiile vitale ale unui pacient nu informează doctorul privind un incident medical).

Probleme de securitate. Dornici de a lansa cât mai repede un produs nou pe piaţă, proiectanţii echipamentelor IoT neglijează de cele mai multe ori aspectele de securitate. Din acest motiv tot mai multe dispozitive inteligente (telefoane, televizoare, camere de supraveghere sau frigidere) sunt implicate în atacuri cibernetice de amploare.

Untitled
Fig. 3: Securitatea dispozitivelor inteligente

Multe companii au analizat sistemele inteligente disponibile în acest moment pe piaţă și au ajuns la concluzia îngrijorătoare că securitatea acestora este complet nesatisfăcătoare. Mai mult, câteva dintre aceste sisteme sunt promovate drept soluţii inteligente de securitate, ceea ce face ca situaţia să fie cu atât mai ironică și mai gravă. Pe lângă vulnerabilităţile detectate, aceste dispozitive nu deţin rutine software pentru actualizare automată și folosesc canale de comunicaţie necriptate sau prost criptate.

Probleme de confidențialitate a datelor stocate. Cele mai multe dintre aceste sisteme sunt vulnerabile la atacurile informatice, neavând aplicaţii de protecţie necesare sau politici de securitate care să impună parole cu o complexitate satisfăcătoare și nu protejează cum trebuie datele stocate. Concepute prost, aceste sisteme pot permite unor eventuali intruși să arunce o privire la datele înregistrate fără ca aceștia să poată fi depistaţi.

Risipă de energie. Într-un studiu publicat de Agenţia Internaţională a Energiei se arată că cele aproximativ 14 miliarde de dispozitive conectate la Internet, existente în prezent la nivel mondial, risipesc o cantitate enormă de energie electrică din cauza unor tehnologii ineficiente, iar această problemă se va agrava până în 2020, când electricitatea risipită de aceste dispozitive va crește cu 50%. Risipa de energie se datorează faptului că dispozitivele utilizează mai multe electricitate decât ar trebui pentru a menţine conexiunea și a comunica cu reţeaua.

Concluzii
În concluzie, putem spune că orice evoluție a tehnologiei este benefică, dar trebuie să conștientizăm și riscurile aferente. Atât timp cât securitatea Internetului lucrurilor (IoT) este prezentă mai mult la nivel declarativ, riscul de compromitere al tuturor sistemelor inteligente interconectate și expunerii datelor înregistrate este destul de mare. Vor fi însă și momente în care viața noastră ar putea depinde de un dispozitiv inteligent ce ne monitorizează funcțiile vitale și poate da alarma într-un moment de criză, făcând posibilă o intervenție de urgență.