„Trebuie să te difuzezi!”: sau cum să ne exprimăm identitatea digitală –...

„Trebuie să te difuzezi!”: sau cum să ne exprimăm identitatea digitală – Interviu VIP cu Massimiliano Valerii.

52

BIO

Massimiliano Valerii a absolvit filosofie la Universitatea La Sapienza din Roma. Lucrează din 2001 la Centrul de Studii în Investiții Sociale (CENSIS), inițial ca director de cercetare și apoi ca director al departamentului de comunicare unde a fost responsabil de relațiile cu media și de producția de conținut editorial și pentru web. În acest moment el este director general al CENSIS și custodele raportului anual pe tema „Situația Socială a Țării”, care este considerat încă din 1967 unul dintre cele mai calificate și complete instrumente pentru interpretarea realității socio-economice din Italia.


8 din 10 italieni utilizează internetul, 7 din 10 telefoane de tip smart cu internet mobil (în 2009 doar 15% din populaţie le folosea) au pe ele instalat cel puţin un cont pe o reţea socială. Iar în cazul tinerilor sub 30 de ani, procentajul crește semnificativ. Peisajul Italiei digitale este în continuă dezvoltare, ne spune directorul general CENSIS Massimiliano Valerii. „Totuși, luând în considerare numeroasele scandaluri care au atras atenţia asupra riscurilor de violare a confidenţialităţii prin realizarea profilurilor clienţilor, trebuie să recunoaștem importanţa existenţei unui personal specific calificat care să se ocupe cu securitatea informaţiilor și cu protecţia confidenţialităţii acestora. În curând ne vom confrunta cu un mare deficit în acest domeniu.”

Domnule Director, pornind de la al 15lea Raport Censis cu tema „Media digitale și sfârșitul sistemului solar”, ce ne puteți spune despre schimbările care au avut loc în relația italienilor cu instrumentele de comunicare?

Este suficient să menţionez că în ultimii 10 ani vânzarea de telefoane „smart” s-a triplat. În decursul ultimului an am cheltuit 23.7 miliarde de euro pe telefoane mobile, servicii de telefonie și trafic de date. Iar acest lucru s-a întâmplat chiar în anii de criză, când italienii erau atenţi la cheltuieli și făceau cât mai multe economii. Să nu uităm că puterea de consum a unei gospodării încă nu a revenit la valorile pre-criză. Cursa dispozitivelor digitale a fost de neoprit. Anual sunt stabilite noi recorduri.

Internetul și rețelele sociale, sunt ele instrumentele care suscită interesul? În special la nivelul tinerilor?

În ziua de azi 8 din 10 italieni utilizează internetul, 7 din 10 telefoane de tip smart cu internet mobil (în 2009 doar 15% din populaţie le folosea) au pe ele instalat cel puţin un cont pe o reţea socială. Iar în cazul tinerilor sub 30 de ani, procentajul crește semnificativ. Am intrat în era biomedicală, care are transcriere virtuală și în care biografiile personale sunt împărtășite în timp real prin intermediul reţelelor sociale. Identitatea utilizatorului este prioritară, el fiind atât producător – cât și utilizator – al conţinutul comunicării. „Trebuie să te difuzezi!” apare într-o reclamă YouTube. Încă mai sunt valabile comparaţiile în media noi și vechi? Nu riscăm să continuăm să utilizăm un limbaj învechit și nepotrivit pentru a descrie ceea ce Baricco în ultimul său eseu „Jocul” a definit ca fiind „începuturile unei noi umanităţi”? Acesta este unul dintre cazurile în care poate fi utilizată expresia „mutaţie antropologică”. Comportamentul oamenilor s-a schimbat radical ca urmare a extinderii utilizării acestor dispozitive, au apărut noi ritualuri, ticuri și manii ascunse. 59% dintre italienii cu „smartphone” preferă pentru a comunica să trimită mesaje în loc să sune. 55% face parte din grupuri în cadrul unor servicii de mesagerie precum WhatsApp. 51% verifică notificările de pe telefon imediat cum se trezesc sau chiar înainte să meargă la culcare. 48% verifică starea vremii de-a lungul zilei. O altă mică obsesie zilnică are legătură cu memoria: telefoanele mobile au devenit înlocuitori pentru memoria și cunoștinţele noastre, 38% dintre utilizatori, atunci când nu își amintesc un nume, o dată sau un eveniment, apelează imediat la răspunsurile date de reţea. Și 26% dintre ei nu pleacă de acasă fără să își ia și încărcătorul de telefon, de teamă să nu fie deconectaţi.

Poate că Italia nu este încă o țară „On life”, așa cum a spus Luciano Floridi, dar cu siguranță timpul petrecut online a crescut. Este acesta un timp bine utilizat?

Mulţumită dispozitivelor digitale oamenii au eliminat multe elemente de intermediere din viaţa lor personală. Și astfel se pot face multe economii financiare. Datorită platformelor digitale intermedierea realizată de un furnizor de serviciu pentru utilizatorul final a dispărut. Nu mai este nevoie să mergi la o agenţie de turism pentru a rezerva o călătorie sau la un magazin de pantofi să cumperi o pereche de încălţăminte. Atunci când este utilizat internetul pentru a afla informaţii, pentru a achiziţiona bunuri și servicii, a rezerva călătorii și vacanţe, a te uita la filme sau meciuri de fotbal, pentru a realizat tranzacţii financiare sau administrative, se cheltuie mai puţin bani, sau chiar se pierde mai puţin timp: oricum ai parte de un câștig.

Cercetările arată un aspect interesant: numărul de utilizatori de servicii video digitale este în creștere. Cum poate fi interpretată această tendință și care secțiuni ale populației sunt cele mai afectate?

Aceasta este cea mai importantă știre a ultimilor ani. Numărul de utilizatori de televiziune mobilă a crescut extrem de mult, de la 1% dintre italieni în 2007 la 26% astăzi. 29% dintre tinerii sub 30 de ani folosesc platforme video digitale. Se explică astfel unul dintre cele mai importante fenomene transformaţionale ale decadei, și anume că procesul de personalizare a utilizării media a favorizat desincronizarea programelor comune precum și individualizarea atât a utilizării conţinutului de divertisment, cât și a căilor de acces la comunicare. Astfel ierarhia media tradiţională nu se mai păstrează, respective sursele de informare profesionale și autoritare nu mai au un rol exclusiv. Utilizatorii nu mai trebuie să depindă de programul rigid al televiziunii tradiţionale. Această schimbare afectează și radioul (există servicii de transmitere online sau website-uri ale posturilor). Iar apariţia unui gigant mondial precum Netflix nu face decât amplifice aceste schimbări.

„Dragul și vechiul radio”, încă mai există

Apropo… „Dragul și vechiul radio” rămâne un important factor de de hibridizare, păstrându-și farmecul și tinerețea veșnică. Este ceva surprinzător?

Radioul este cea mai veche metodă de comunicare de masă (RAI transmite programe radio de mai bine de 90 de ani), însă a trecut printr-o a doua tinereţe deoarece mesajul radio poate fi transmis prin mai multe moduri. Nu doar prin intermediul dispozitivelor tradiţionale de acasă sau din mașina ci și prin intermediul internetului, pe un computer sau telefon mobil. Radioul are și o reputaţie foarte bună. Este o sursă de informare credibilă și de încredere.

Terenul difuzării societății informaționale este pavat cu dificultăți. În cadrul studiului sunt menționate câteva dintre probleme. Ne puteți face un rezumat al lor?

Italienii au realizat un clasament foarte individualizat al principalelor probleme ale erei digitale, totul se concentrează asupra individului și asupra impactului negativ al tehnologiilor digitale asupra vieţii de zi cu zi a fiecăruia. Pentru 42.5% dintre italieni, principala problemă cu internetul este legată de răspândirea comportamentului violent, de la cyberbullying la defăimare și intimidare online. Pe locul 2, 41.5% au pus problema protecţiei intimităţii. Urmează riscul de manipulare a informaţiilor prin „fake news” și apoi posibilitatea de-a fi victimele unor crime digitale, cum este frauda telematică. Este surprinzător că problemele de sistem precum înapoierea infrastructurii digitale naţionale sau serviciile publice online insuficiente se află pe ultimele locuri ale clasamentului.

Companiile italiene au avut și ele dificultăți în a face trecerea spre digital. Privind în ansamblu realitatea industriei italiene, cum stau companiile la capitol inovare?

Așa cum se întâmplă frecvent în Italia, sunt cazuri de adevărată excelenţă dar și un sistem organizaţional care este cu mult în urma altor sisteme economice europene. Problema principală o constituie sistemul prăfuit al microîntreprinderilor care se chinuie cel mai mult să realizeze schimbări organizaţionale și să poată să susţină investiţiile necesare pentru a implementa toate inovaţiile tehnologice și digitale necesare pentru a avea rezultate la nivel de eficienţă și competitivitate.

Securitatea, intimitatea și partea întunecată a internetului

Securitatea și protecția intimității rămân o problemă majoră. În Raportul Clusit se evidențiază creșterea costurilor legate de aceste probleme atât în Italia, cât și în Europa, mai ales la nivelul prejudiciilor aduse companiilor. Care este părerea dumneavoastră despre această parte „întunecată” a internetului? 

Am avut parte de un început impetuos al acestui nou ciclu al economiei digitale de dezintermediere (de la comerţul electronic la serviciile bancare online, de la conexiuni online cu administraţiile publice până la împărtășirea online a bunurilor și a serviciilor) iar acesta a condus la o schimbare de valoare de la producţia și reţelele de angajare tradiţionale către noi zone. Cetăţenii și consumatorii au acum moduri extinse de utilizare a internetului, și astfel se răspunde unor nevoi multiple, mult mai complexe și sofisticate decât simplele nevoi de a comunica, a te informa și a te distra. A început o nouă fază de „împărtășire” a dreptului la intimitate, dezvăluirea conţinutului digital individual a devenit o practică obișnuită. Însă începem să realizăm că acest „schimb” are un cost prea mare/

Mai concret, ce înseamnă acest lucru?

Numeroasele scandaluri existente ne-au determinat să conștientizăm care sunt riscurile violării intimităţii prin intermediul profilării utilizatorilor în scopuri  comerciale sau de propagandă politică. Fără să mai vorbim de prejudiciile aduse afacerilor de numărul crescând al atacurilor cibernetice. Suntem într-o etapă de impas și tranziţie. Astfel, devin foarte valoroase competenţele specifice din domeniile protecţiei intimităţii și securităţii cibernetice: iar deficitul acestora trebuie rezolvat curând.

Că tot am discutat de zona întunecată, cel mai recent raport Censis vorbește despre o țară unde resentimentul riscă să se transforme în răutate. Sentimentele negative sunt deseori amplificate de internet. Cum poate fi inversată această tendință?

Răspunsul este format dintr-un singur cuvânt. De fapt din trei: muncă, muncă, muncă. Resentimentele și răutatea care au otrăvit climatul social, și care sunt exprimate cel mai bine cu ajutorul internetului, au rădăcini sociale profunde. Ele sunt legate de blocarea mecanismelor de mobilizare socială și de lipsa perspectivelor de creștere individuală și colectivă. Dacă se înfrânge fenomenul de stagnare a creșterii, vor dispărea și manifestările de ură.

 

O ultimă întrebare se referă la apariția unei noi tendințe. Scăderea acțiunilor Apple poate însemna că Iphone-ul, așa cum spun unii intelectuali, este pe cale de dispariție?

Eu aș exclude această concluzie. Cineva deja a vorbit despre era „post-pc”, susţinând că vor dispărea computer-ele personale, fiind înlocuite de telefoanele „smart”. În realitate, în aceste vremuri, internetul și conexiunile mobile sunt dispozitive alese pentru subiectivitatea lor. Ele au amplificat puterea arbitrară individuală. Și este imposibilă să renunţi la aceasta în epoca individualismului.

Autor: Massimiliano Cannata

 

 

 

 

 

 

 

 

Massimiliano Valerii,
Director General Censis